Ciob de iarna

Imi place zapada pe case...
pe frunze...pe strada...
imi place zapada pe banca din parc...
si pe tufisuri.
Imi place zapada pe copaci...
si mai ales pe brazi...
dar cel mai tare imi place zapada pe mine.
Imi plac fulgii care mi se agata de gene...
si care mi se topesc pe buze...
imi place sa ma ninga...mult!
Si sa fiu acoperita de zapada...
si-apoi sa ma topesc...
si sa ploua peste voi cu picaturi de mine.
Sa ma adun din nou...
sa ma nasc iar in martie
si de la fiecare sa-mi recuperez fiinta
incet...incet...asa cum cade un fulg...
lin si fara durere!

Si-asa fumos sa ninga-n inima mea...
cu fulgi calzi de iubire!
Sa ninga cu flori de gheata!
Sa se topeasca cararile...
si sa se arata zorile.
Pe drum de tara-am hoinarit,
in iarna...
gheata m-a lovit...
m-a aruncat...
....m-am prabusit!
Dar am simtit cum mana ta m-a ridicat...
m-a aparat...
si m-am trezit cu sarutari de amintirea ta.
Iar mana mea pastreaza inca
urma calda ce-a inghetat clepsidra...
si-a alungat mahnirea.
Si iarasi ninge si se arunca peste noi
semnele de viata...
si se aduna peste tot,
...... doar cioburi de gheata!