Ce lacrimi...ce durere!Nu as putea sa va explic ce simt acum!Nici nu as vrea, v-ar mira oare sa aflati ca nu ma simt deloc bine?
Da ,incerc sa fiu puternica si sa trec peste toate dar simt cum ma prabusesc sub povara grea a intamplarilor din viata asta! Imi dau seama ca tot ce e important e sanatatea. Va spun asta in conditiile in care mi-e greu sa vad cum oamenii pe care ii iubesc, sufera si isi imagineaza ca nu mai au mult de trait!
Daca as putea sa iau toata durerea asupra mea, daca as putea sa vad fericire pe chipul lor....Sunt departe de ei si stiu ca au nevoie de mine si stiu ca sunt atatea lucruri frumoase pe care le merita si nu le au...si vinovatia pe care o simt fata de ei ma distruge putin cate putin.
Si caut alinare ,sprijin si putere...dar ma trezesc izbita si lovita tocmai de cei la care speram, la care speram ca o sa ma inteleaga si o sa ma ajute...Ma izbeste neincrederea lor si gandurile straniu de reci, ma izbesc reprosurile!
Vreau sa lupt sa, sa-i ajut dar simt ca nu mai pot .... si neputinta ma ingenungheaza in fata suferintei.......
Dar Doamne ...ce e iubirea?
Ce intrebare ... "iubirea e acel sentiment sublim care te face sa iti viata pentru semenii tai!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu